Castelul Stirbei

Castelul familiei Stirbei se afla la 3 km de orasul Darmanesti. A fost construit de Gheorghe Stirbei. Mult timp a functionat ca tabara scolara. In prezent acesta a fost retrocedat mostenitorilor.

stirbei1

Palatul Stirbei a fost construit la sfârsitul secolului XIX si prima jumatate a secolului XX de Gheorghe Stirbei si Elisabeta Baleanu. Este amplasat pe un platou aflat la altitudinea de 600 m. se poate ajunge pe partea stânga a Vaii Uzului, pe un drum ce se desprinde din sosea, urca pe dealul Maguricea. La o distanta de 4 km, înaintând spre înaltimea dealului împadurit cu foioase si conifere, se afla amplasat acest frumos castel. Padurile din împrejurimile orasului Darmanesti, pe sute de hectare, în a doua jumatate a secolului al XIX-lea, au apartinut familiei domnesti Barbu Stirbei.
Printul Gheorghe Stirbei (parlamentar, decedat în anul 1916) a amplasat acest frumos castel într-o zona pitoreasca, integrându-se perfect în ambianta locului.

stirbei2

stirbei3

stirbei4

Din parcul palatului se intra în padure si de aici se poate urca pe diferite trasee si chiar pe muntele Nemira.Palatul a fost construit de maestri italieni, dupa planurile arhitectului Nicolae Ghika Dudesti. Este o constructie masiva din caramida pe 4 nivele (subsol, parter si doua etaje, partial P+1 în zona terasei semicirculare), cu o aripa (în „L”) numai parter + etaj si alte doua corpuri parter, anexate acesteia din urma. Intrarea principala se face pe o terasa cu scari ample. Încaperile corpului principal destinate zonei oficiale (de primire, salonul mare, sufrageria, birourile, sera, scara principala) au dimensiuni mult mai mari, cu deschideri pâna la 10 m.

Tot aici avem acces spre terasa deschisa, semicirculara cu latura de 2,40 m. Corpul lateral, cu încaperi mai mici, ridicat pe 2 nivele, reprezinta zona administrativa a palatului. Fatadele (partial tencuite, partial cu zidarie aparenta) prezinta ferestre cu ancadramente din caramida aparenta si balcoane cu elemente decorative din lemn. Soclul este înalt din piatra de cariera. Suprafata parcului este de 125095 mp dintre care suprafata castelului este de 2530,71 mp, castelul reprezentând 1031,13 mp. Restul de constructie reprezinta spatii anexe, magazie, grajduri, grupuri sanitare s.a. Aici a functionat un aeroport particular. Pâna în anul 1944 castelului a fost întretinut de familia printului Stirbei.

Între anii 1947-1977 cladirea a functionat cu destinatia de sanatoriu T.B.C. Din 1978 devine tabara pentru copii. În tot acest timp monumentul a suferit numeroase degradari: - avarieri ale structurii de rezistenta în zona turnului principal în zona turnului datorita neconformarii antiseismice a structurii; - deteriorarea zidariei la exterior datorita si scurgerii defectuoase a apelor pluviale; - degradarea tencuielilor interioare datorita umezelii, în mod deosebit în zona subsolului, a functionarii defectuoase a centralei termice; - degradari ale tavanelor datorita deteriorarii instalatiilor sanitare; - fracturarea unei grinzi de lemn a plafonului  peste parter (sala de mese) datorita compartimentarilor necorespunzatoare de la etaj; - degradarea în totalitate a învelitorii, a sistemului de scurgere (jgheaburi, burlane); - degradarea instalatiilor sanitare, electrice, termice datorita uzurii în timp si a folosirii necorespunzatoare.

stirbei5

stirbei6

stirbei7

Castelul a prins viata acum aproape o suta de ani, in mai 1906, cind arhitectii italieni si-au strins schelele, dupa trei ani de munca. Vreme de 40 de ani, pina la nationalizare, viata satenilor din Darmanesti a avut doar doua puncte de reper: sosirea la castel, in luna mai, a familiei princiare si a invitatilor lor si plecarea acestora, in septembrie, odata cu primele semne ale toamnei. Elisabeta, sotia lui Gheorghe Stirbei, a ramas vaduva tinara. Printul a cazut in timpul primului razboi mondial, rapus nu de glont, ci de tifos.

Din acel moment, localnicii au rinduit totul in jurul Elisabetei: "castelul printesei", "fintina printesei", "slujitorii printesei". Viata castelului a mers inainte, inveselita de sotiile celor doua fiice ale indoliatei vaduve, Marina si Sanda - povestesc localnicii. Unul dintre darmanestenii care au slujit ani de zile "la Stirbesti" isi aminteste inca de Elisabeta, care i-a ajutat adeseori pe taranii aflati la ananghie. Ea a ingrijit de victimele unui incendiu, in care au ars din temelii citeva gospodarii, internidu-i pe nevoiasi, pe banii ei, la Bucuresti.

Viata linistita a familiei princiare s-a spulberat dupa cel de-al doilea razboi mondial. Cele trei printese au fost expropriate si alungate, fara a li se da dreptul sa-si ia cu ele vreunul dintre bunurile familiei. Au reusit sa ajunga ulterior in Franta. Castelul a fost lasat prada intemperiilor si celor care au furat de aici, timp de trei ani, inestimabile valori de patrimoniu. Cristalul oglinzilor a fost sfarimat de miini nepricepute, la fel ca si pinzele tablourilor sau mobilierul de epoca. Cladirea a fost transformata, in anul 1951, in spital pentru tuberculosi.

stirbei8

Din 1977, Castelul a fost declarat tabara scolara. Zeci de mii de pionieri si sportivi s-au bucurat astfel de frumusetea imprejurimilor. Lemnul superbelor scari interioare mai poarta inca urmele puberilor sa-si nemureasca sentimentele primare: " Gigi + Maria # Love ". In "Sala Papusilor" au fost instalate paturi de campanie. "Sala Oglinzilor", unde printii isi primeau oaspetii, a fost transformata in sala de mese. Au scapat, ca prin minune, impresionantul semineu de la parterul Castelului, biblioteca in care inca se mai pastreaza calimara printului Stirbei, citeva scrinuri si lazi de zestre, vreo trei oglinzi de cristal si un tablou scorojit. In timp, grinzile din lemn, vechi de peste 80 de ani, au cedat si tavanul parterului s-a prabusit. Instalatiile sanitare originale s-au fisurat. Infiltratiile au macinat zidurile, iar umezeala a permis instalarea unei ciuperci, care a mincat lemnul si zidaria.

Acum cinci ani, Administratia Taberelor Bacau a realizat ca starea avansata de degradare pune in pericol viata copiilor care isi petreceau vacantele aici si a inchis castelul. A fost aprobat un plan de restaurare care a demarat in anul 1994. Lucrarile, care ar fi trebuit sa duca la restaurarea cladirii, ramin insa de la an la an neterminate. Pina acum au fost schimbate instalatiile electrice, sanitare si de incalzire. Exteriorul castelului este aproape de finalizare, iar sarpanta prin care patrundea ploaia a fost si ea schimbata. Incaperile nu au insa geamuri, iar intemperiile si schimbarile de temperatura afecteaza interiorul. Pentru ca nu sint bani se lucreaza pe apucate. Orice reparatie ramasa neterminata se deterioreaza inainte de a fi reluata si finalizata. " Daca ar fi bani, o firma serioasa ar putea termina totul in maximum doi ani ", spune Viorica Chemen , administratorul Taberei Darmanesti. La Castel functioneaza cea mai veche aductiune de apa din judet.

Alaturi de valoarea istorica si arhitecturala, Castelul din Darmanesti si-ar gasi un binemeritat loc si intr-o istorie a tehnicii. La resedinta Stirbestilor se afla inca in functiune cea mai veche aductiune de apa din judet. Realizata in 1908 de ingineri germani, lucrarea alimenteaza si astazi cu apa potabila cladirile mai noi si mai vechi ale Taberei Darmanesti. Apa este adusa din munte, de la o distanta de aproape opt kilometri. Doua bazine capteaza izvoarele de pe doi versanti, dupa care apa trece prin trei instalatii de decantare, amplasate la inaltimi diferite. Ultimul bazin este prevazut cu un filtru natural din nisip si piatra, realizat tot la inceputul secolului, si care asigura purificarea biologica a apei. Pentru ca diferenta de nivel intre locul de captare si castelul Stirbestilor este de 250 de metri, apa ajunge la robinetele din castel, cu o presiune de aproape 4 bari, fara a fi nevoie de pompa. Tevile sint confectionate din otel Krupp si, in cea mai mare parte, se afla ingropata in pamint, intr-un tunel captusit cu piatra. De-a lungul timpului conducta a necesitat reparatii doar in zonele de suprafata, care au fost afectate de intemperii. Teava originala, la fel ca si vanele care pot fi vazute din loc in loc, stau marturie asupra calitatatii si ingineriei germane. " Aductiunea de la Darmanesti nu este o minune, daca luam in calcul ce reprezenta, la acea vreme ca si acum, concernul producator de oteluri Krupp. Materialul era garantat sa reziste peste 80 de ani ", spune Adrian Craiovan, directorul RAGC Bacau. (Nicoleta BICHESCU, Claudiu POENARU)

  • stirbei1 (30 kB)
  • stirbei2 (30 kB)
  • stirbei3 (23 kB)
  • stirbei4 (40 kB)
  • stirbei5 (45 kB)
  • stirbei6 (39 kB)
  • stirbei7 (25 kB)
  • stirbei8 (28 kB)
Actualizat la data de: 28/03/2017

Cautare
Galerie foto
Curs Valutar
Click pentru cursul valutar...
Copyright © 2006-2012 SOBIS Solutions. Powered by SOBIS Portal.